Moartea fotografiei profesioniste

Înainte de-a cataloga titlul drept bombastic și apocaliptic, vă invit să analizăm la rece situaţia în care se află fotografia profesionistă azi și să tragem concluziile la sfârșit, împreună.

Fotografia în era digitală

Fotografia digitală a revoluționat lumea fotografiei, așa cum și social media a revoluționat mass-media.

Fotografia profesionistă a beneficiat din plin de avantajele erei digitale, ca și presa de altfel. Paradoxal, ceea ce părea la început a fi un plus pentru activitatea profesioniștilor, a sfârșit prin a slăbi cele două domenii până la sucombare.

Și n-o să mă mai refer în cele ce urmează la presă, deși e destul de evidentă situația grea în care se află. Mă voi referi strict la fotografia profesionistă, la dispariția treptată a fotografiei ca profesie și vă voi spune și de ce nu e chiar o tragedie.

Sfârșitul fotografilor profesioniști, începutul erei amatorilor

Știrea că întreg departamentul foto al ziarului Chicago Sun-Times a fost concediat a făcut înconjurul lumii. Nu mai puțin de 28 fotografi de presă profesioniști, printre care și John H. White, câștigător al premiului Pulitzer, au fost concediați într-o singură zi, în urma unui discurs de 30 secunde, fără preaviz.

Poate părea șocant pentru un ziar important al celui de-al treilea oraș ca mărime din SUA, chiar dacă au loc astfel de concedieri în presă tot mai des în ultima vreme. Ce e cu adevărat șocant însă, e modul cum plănuiește conducerea să înlocuiască fotoreporterii concediați: se vor baza pe de-o parte pe fotografiile postate de populație pe rețelele sociale, iar pe de altă parte toți reporterii ziarului vor poza și vor înregistra clipuri video de la fața locului cu telefoanele mobile:

Sun-Times reporters begin mandatory training today on “iPhone photography basics” following elimination of the paper’s entire photography staff. “In the coming days and weeks, we’ll be working with all editorial employees to train and outfit you as much as possible to produce the content we need,” managing editor Craig Newman tells staffers in a memo.

Practic, un întreg departament de fotografi profesioniști a fost înlocuit de fotografi amatori sau simpli trecători care se află în posesia unui telefon mobil.

Un caz izolat? Nicidecum. E doar o mică parte dintr-o mișcare de amploare în mijlocul căreia fotografii profesioniști și cei amatori se luptă fără voia lor.

Recent, relansarea Flickr a stârnit reacții dintre cele mai virulente din partea fotografilor profesioniști, datorită unei declarații controversate a directorului Yahoo, deținătorul Flickr:

“There’s really no such thing as professional photographers anymore.” – Yahoo CEO Marissa Mayer

Deși ulterior și-a cerut scuze, invocând doar o proastă alegere a cuvintelor, declarația Marissei Mayer ascunde un sâmbure de adevăr și o mică previziune, intenționată sau nu: fotografia profesionistă este pe moarte.

Inflația de fotografie și fotografi

Fotografia e cel mai popular hobby din lume, iar social media a alimentat inflația de fotografie, ducând acest domeniu la cifre de neimaginat.

Astfel, dacă între anii 1990 și 2000 se estimează că au fost realizate în jur de 80 miliarde de imagini pe an, în zilele noastre, în lumea socială digitală, estimările arată că se realizează în jur de 380 miliarde imagini pe an. Facem în prezent de 4 ori mai multe poze decât în urmă cu 10 ani, şi ăsta pare a fi doar începutul, în niciun caz vârful aisbergului (10% din totalul imaginilor realizate vreodată au fost făcute în ultimele 12 luni).

Graficul de mai jos e mai mult decât sugestiv.

Ce se întâmplă cu aceste imagini și cui folosesc ele? Dincolo de cele de familie, imaginile astea ar putea folosi, desigur, la promovarea diverselor afaceri, ca şi fotografie conceptuală.

Cunoașterea și respectarea legilor în privința drepturilor de autor

Un bun refugiu pentru fotografii profesioniști ar fi putut fi veniturile provenite din drepturi de autor. În lume sunt suficiente bănci de imagini, mai mari sau mai mici, generaliste sau specializate pe anumite nișe, pregătite pentru a prelua spre vânzare zeci de milioane de imagini și a le distribui mai departe, legal, către milioane de clienți.

Asta doar teoretic. În practică însă, ce șanse de succes au fotografii profesioniști în lumea drepturilor de autor? În România cel puțin, destul de mici. Legislația în domeniul drepturilor de autor pare o mare necunoscută pentru potențialii clienți (profesioniştii pieţei de publicitate şi PR).

Social media pare un sac fără fund pentru profesioniștii din media, majoritatea lor nepunându-și pentru o secundă problema legalității sau măcar a eticii activității lor. Imaginile ajung într-un fel sau altul în social media (rețele sociale, bloguri, site-uri de fotografie) și, dacă sunt reușite, capătă o personalitate proprie ca imagini. Pare că nimănui nu-i mai pasă de cei din spatele acestor imagini și, din păcate, nici autorilor nu le pasă mereu, de obicei așteptând cel mult aprecierea unui cerc restrâns de cunoștințe în urma creației lor.

Nici firmele furnizoare de echipamente și servicii foto nu mai par interesate de clienții lor (fotografi profesioniști sau amatori), dincolo de actul vânzării și a promovării produselor distribuite. Vedem firme consacrate în domeniul foto, care ar trebui să poarte o grijă crescută față de tot ce ține de fotografie, folosind pentru promovare imagini despre care n-au absolut nicio informație, fără să mai vorbim de dreptul legal de-a le folosi.

Astfel, doar câteva exemple autohtone arată că respectul furnizorilor de echipamente pentru fotografie ține de obicei doar până fotografii ajung la casierie:

Nu e neapărat politica firmelor respective, poate fi doar o atenţie redusă faţă de prezenţa companiei în social media, însă chiar asta e şi cea mai vizibilă prezenţă în zilele noastre. Pentru amatori nu e o problemă, pentru că nu urmăresc mai mult decât aprecierea publicului în urma activității fotografice, însă ce șanse au fotografii profesioniști într-o lume în care drepturile de autor nu mai contează pentru nimeni?

Domenii în care fotografii încă mai pot lucra:

Din fericire, încă mai sunt câteva domenii în care fotografii mai pot lucra:

1. Fotografie la comandă – în special fotografia de eveniment și cea utilitară par să mai reziste vremurilor. Oamenii pur și simplu nu pot lua o poză de pe Google ca să-și amintească de nunta lor. Deși mulți au transferat sarcina imortalizării evenimentelor către prieteni, încă mai există un public educat care vrea mai mult și sunt dispuși să plătească un profesionist pentru asta. Sigur, tot mai mulți fotografi profesioniști se refugiază din alte domenii în fotografia de eveniment, așa că presiunea prețurilor mici va fi tot mai mare în viitor. Valabil și pentru orice alt tip de fotografie la comandă.

2. Editare și administrare – fotografia de stock, agențiile de presă, unele publicații, încă mai au nevoie de profesioniști care să administreze cantitatea uriașă de imagini, care e produsă sau de care e nevoie în era digitală. Teoretic, cei mai potriviți pentru astfel de posturi sunt chiar fotografii profesioniști, care pot avea o viziune corectă și avizată asupra domeniului. Practic, nu se întâmplă mereu aşa, dar nimic nu e perfect pe lume.

3. Promovare – indiferent că vorbim de vânzarea directă a produselor, de promovare prin recenzii în publicații de specialitate sau pe bloguri, de jurizarea unor concursuri, tot fotografii profesioniști sunt cei mai potriviți să o facă. Pe de-o parte beneficiază de o oarecare notorietate în domeniu, pe de altă parte au know how care lipsește majorității amatorilor.

4. Educație – am o glumă pe care o tot repet: “care cum rămâne fără clienți se apucă să facă workshopuri”. Are și un sâmbure de adevăr pe undeva pe acolo, și e mai mult o constatare tristă decât glumă. Dar ar fi păcat ca acolo unde există cerere să nu existe și ofertă. Teoretic, fotografii profesioniști sunt singurii care ar trebui să organizeze cursuri de fotografie. Practic însă, publicul verifică tot mai puțin, și tot mai mulți începători ajung să dea lecții altor începători. Rămâne de văzut cât va mai ține și moda workshopurilor, dar pare a fi încă la început, și ar fi o bună oportunitate pentru fotografii profesioniști de a obține venituri din activitatea pe care o stăpânesc cel mai bine.

Lumea se schimbă și nu avem altă șansă decât să acceptăm schimbarea și să evoluăm odată cu ea. Cât vor mai rezista şi domeniile de mai sus, rămâne de văzut. Adaptarea și inovarea sunt cuvinte cheie în viitorul fotografiei profesioniste, atât cât va mai exista. Personal, am destule indicii că sfârșitul fotografiei ca profesie se apropie galopant.

Fotografii profesionişti din prezent au devenit un fel de eroi supravieţuitori ai erei digitale.

Articol scris nu de un “dinozaur”, ci de un tânăr de 30 ani, care a început să fotografieze direct pe digital şi care are conturi pe toate reţelele sociale importante.

sursa foto 1